MH17 peste un burnout…

Ieri am văzut la televizor cum ajungeau în Olanda coşciugele victimelor ale crashului avionului MH17. « And it finally hit me, all at once. I started counting teardrops and at least a million fell », ca s-o citez pe Whitney Houston.

In 1995, eu eram la o ceremonie similară, la Bruxelles, când au venit coşciugele după crashul Airbusului la Baloteşti.

Imaginile de la televizor mi-au trezit toate emoţiile, iar analiza critică (vedeţi aici) mi-a adus aminte şi de groaznicele senzaţii (mirosul de kerosen, greaţa, sirenele ambulanţelor militare, funinginea de pe obiectele prin care am răscolit).

Am mintea arsă în burnout, iar acum mi s-a încins şi inima iară. Lacrimile mele le-or stinge, poate…

Cécile